Mirosul de portocale îmi trezește mereu senzația de frig, iar gustul dulce-acrișor îmi aduce aminte de o pauză în care încercam să mă delectez cu un fruct. Apropo… ați încercat vreodată cojile de portocale?
Coji de portocale
Chiar dacă, de obicei, cojile de portocale se aruncă la coș după ce ele sunt curățate, eu am avut curiozitatea să le încerc atunci când eram copil. Iar de gustul lor amar mă bucur și acum. Îmi aduc aminte mirarea pe care și-a arătat-o colegul meu de bancă atunci când eu savuram în liniște acest desert neobișnuit.
Am reușit totuși să îl corup și să îl fac și pe el să guste.
Insist pe faptul că portocala îmi aduce aminte de frig și implicit, de iarnă (nu că aș duce lipsă de zăpadă acum) și îmi aduce aminte în mod special de serile de Ajun de Crăciun când mergeam la colindat. Nopți pline de magie. Trei kilograme de portocale tot aduceam acasă, să nu mai zic de bani, vecinii mei fiind întotdeauna darnici.
Așadar, dragă portocală, îți mulțumesc că ești aici să aduci puțină culoare și gust iernii și amintirilor mele!
